vineri, 22 iulie 2011

Poze de când lumea pozelor


Superbe, de pus în rama, pe desktop, de visat, de comparat. Via Vali.
www.shorpy.com

Dar nu vreau o rochie noua. Vreau ROCHIA MEA PREFERATA!


Cam asta e ideea. Treabă simplă și la obiect, se poate presta si prin corespondență. Și nici prețurile nu sunt mari... pentru Rochia sau Pantalonul vreau să zic...
www.jeveuxlememe.fr

marți, 25 mai 2010

Uită gențile cu lvlvlvlvlvlvlvlv. Uite-aici ce înseamnă de fapt Louis Vuitton


The journey of a Men's Wardrobe e călătoria reala a lui Selby prin lume, pe urmele lui Louis Vuitton. Te urci în avion, alegi destinața și vezi acolo: atelier, casa familiei, designer, fashion show, zi de lucru, back stage, detalii ne(mai)văzute.
Nu e un site comercial - nu despre asta e vorba. E o ocazie de a intra în lumea unui luxury brand (simți mirosul de piele al genții LV, fără să o cumperi).


Și deși e un luxury brand - tonul nu e superior, marca nu te intimidează sau epatează. Cheia (de altfel foarte smart în condițiile în care online-ul - inovativ, dacă se poate - nu mai e pe lista de opționale nici măcar pentru mărcile de lux) e folosirea unor social media gurus (vezi și Sartorialist pentru Burberry). Chiar dacă nici Sartorialist, nici Selby nu mai sunt de mult niște simpli bloggeri (și-au câștigat un loc în față în style and fashion, cu prețul a tiraje întregi din cărțile proprii vândute pe Amazon), punctul de plecare al actualului lor statut este cel câștigat prin cuvântul democratic și autoritar spus asupra vieților/caselor/hainelor unor oameni care ar merita să fie celebri, deși nu sunt întotdeauna - apropos, asta contestă serios valoarea celebrității multora.

Și ca să revenim la Vuitton, recomand sound on.

marți, 20 aprilie 2010

Music of the (many) brands


Noisettes. Câteodată scris NOISEttes, ca sa nu fie confundat cu ciocolățicile. Cântă cu alți 9 artiști de seama pentru DR MARTENS, la 50 de ani. Mult galben pe siteul asta. Si un post incert: Dr Martens sau Noisettes? Las așa. Mai bine un post incert, decât niciunul (asta ca să atrag atenția asupra pauzei între postări).
Așa că:
Dr Martens: făcuți pentru muncitori, adoptați în cele din urmă de toți "neînțeleșii". De la băieții rași în cap - extremiștii englezi de prin Anglia anilor '60, la fetele americane cu influențe irlandeze, cu fuste cu floricele și bocanci, plus cardigan sau jachetă de blugi - de la începutul anilor '90. Cu talpa "de aer", cu colecții diverse, la fel de clasici ca: white t-shirt, 5pockets jeans, bricheta Zippo sau Converșii negri. N-ai cum să dai greș.
NOISEttes: pe coloana sonora de la ultimul epoisod din Sopranos, pe reclame de Mazda (UK) si Nescafe (RO), încălțați cu Dr Martens în "I'll never forget you", aduși de Livada în România (pentru Beck'sperience).

luni, 21 decembrie 2009

Transparență, vă rog

E despre joburi. Un fel de oficializare a bursei bârfelor salariilor și condițiilor de angajare în companii de tot felul. Nu cred că e listată vreo companie din RO, dar vă rog insistent să căutați. Dacă nu o găsiți, atunci vă rog insistent să postați. Nu și dacă sunteți angajatori, pentru că e portalul angajaților. Ca angajatori, puteți însă să monitorizați tipul de postări despre companie și poate să luați decizii bazate pe un sistem extern de evaluare. Ceea ce nu e rău de loc. Salvați la favorites, vă rog: Glassdoor.

joi, 8 octombrie 2009

Plain English a.k.a. Idiot's Guide?


OK. Nu ma deranjează oamenii care nu le știu pe toate. Mă deranjează mai tare ăia care vor să dea impresia că le știu. Pe toate. De la cum funcționează bursa, până la ce e lingurița și cum că are - vezi Doamne! - utilizari clare și limitate. Certitudinile astea mă omoară, mai ales într-o lume în care sari de la denotație la conotație - și invers - in a hartbeat (sau un google-map-millimeter). O lume în care alb și negru devin relative, măcar din motivul că dacă avem de-a face cu un negru lucios, o parte din radiație e reflectată (deci filosofic vorbind, nu-i negru curat), iar albul se-mbâcsește in 30 de minute de stat pe billboard-ul de la Unirii. Hai, dom'le, recunoașteți că ați tocit Google-ul și Wikipedia până ați uitat cum se scrie "NU ȘTIU". Sau, In Plain English - I HAVE NO F*****N CLUE...
De-asta există Common Craft. Resursă de ajutor când vrei să fii analitic, să reduci la esențial. Iar dacă ai nevoie de producții de genul Plain English pentru businessul sau problema ta, oamenii ajută, fac, produc. Un loc de învățat basics-urile lumii în care trăim. Fără mega-eforturi intelectuale, fără burți pe carte, fără timp pierdut. Yeey!

miercuri, 30 septembrie 2009

Temperatura la destinație este de 17 grade Celsius...


Dacă se mai întreabă cineva de ce unii oameni memorează mai degrabă frazele astea decât pe cele despre masca de oxigen și scoaterea pantofilor cu toc în timpul evacuării pe toboganul gonflabil - uite aici răspunsul. Probabil că oamenii ăștia relaxați, care se bucură de experiența zborului cu avionul, nu numai ca nu sunt paranoici și lipsiți de atacuri de panică and/or mania persecuției. Dar probabil că sunt și foarte organizați. Având ceva legătură și cu postul precedent, zic încă o dată că succesul unei vacanțe surprinzătoare stă în plănuirea ariei de surprize.
Să mă explic (dacă mai e nevoie). Internet avem cu toții. Facem frumos un folder în secțiunea de linkuri favorite. Îl numim "vacanța" sau mai știu eu cum. Și ne apucăm să salvăm în el site-uri ca cele de pe care cumperi bilete de avion, plus un Trip Advisor sau ceva de genul ăsta - ca să verificăm frumos destinațiile de pe short list, etc, etc. Printre ele, strecurăm și alt tip de resurse. Care să ne ferească de surprize neplăcute sau să ne transforme peste noapte în niște mini-experți ai unor probleme punctuale pe care nu ni le explică nimeni. Cum ar fi numărul de rânduri dintr-un Boeing 757. Poftiți, vă rog: Seat Guru (powered by Trip Advisor).

marți, 15 septembrie 2009

City break organizat


Pentru când pleci într-un oraș, cu scopul ne-/declarat de a face shopping, recomand să planifici puțin treaba. The Label Finder e o resursă de informare/search pentru labels de modă din lume. Practic cauți un brand, într-un oraș și ți se oferă toate magazinele în care găsești brandul cu pricina, plus hărți. Plus aplicație de iPhone (sau iPod Touch) care să te ghideze live către magazinul în care te așteaptă pantofii vieții (cel puțin din acel moment). Partea tare e că dacă scuturi telefonul, alege singurel un magazin - random. Asta e pentru nehotărâți. Ha!

luni, 31 august 2009

Cel mai plictisitor blog


Recunosc că am râs cu lacrimi. Recunosc că mi s-a făcut și pielea de găină, când am văzut că pentru un post atât de simplu au fost atât de multe commenturi (vezi pic). Te face să te gândești. La cât de tari ni se par lucrurile simple, atunci când le vedem scrise de altcineva, cu calmul lui Mr. Bean. La cât de "de pe altă planetă" ni se par lucrurile simple, pe care nici nu le mai observăm. La cât poți să râzi ca prostul și de ce (aici e o treabă fff personală). La cât de mult ne plictisesc chestiile complexe dacă astea simple ne atrag ca un magnet. Și la alte și alte chestii - personale și ele... 


PS: unii oameni susțin că de la blogul ăsta s-a născut ideea Twitter-ului. Sweet!
PPS: mulțumesc, Monica

Biker cool



Roxana mi-a scos în cale site-ul ăsta, cu dedicație specială. Mă știe fata, pentru că mi-a plăcut la nebunie: articole de bicicletărie șic sau cool (sau amândouă la un loc). Locul s-a născut din frustrarea unei femei care pur și simplu nu era mulțumită de stilul accesoriilor pentru bicicliști. Așa că a făcut acest shop on line cu articole utile mai mult sau mai puțin, dar șic - mai mult decât orice. Sunt și biciclete și se pot comanda. Prețuri destul de șic... Dar tocmai pentru că diferențierea ș personalizarea experienței plăcute nu poate fi la îndemâna oricui, face ca lucrurile de pe site să fie și mai cool... and chic...

joi, 20 august 2009

Plantarea ne-virtuală a copacilor


După ce cu toții am "plantat" fel de fel de verdețuri și copaci virtuali cu tooluri gen Facebook, uite și o inițiativă prin care se pot planta copaci în mod real. Ideea e că nu e doar atât. Practic: nu-ți dă nimeni sapă, puieți, parc, autocar, mură-n gură, etc - trebuie să plantezi tu. Documentezi evenimentul. Te înscrii pe site cu poza. Nu te oprești, mai plantezi. Situația plantărilor e pe site și e vizibilă. Ți-o iau alții înainte. Mai plantezi un copac, doar de-al naibii (merge și așa, dacă doar asta te mișcă de pe scaunul de la birou). Ba chiar doi. Trei zile nu ți-o ia nimeni înainte. Peste o săptămână - surpriza, ai căzut trei locuri. O iei de la capăt: plantezi, pozezi, postezi. Etc. Miza: un loc într-o tabără de educație în problemele mediului. Mișto ca experiență, networking, evoluție personală în direcția bună.
Asta e o inițiativă a Comisiei Europene. Se pot înscrie tineri (14 - 29 de ani) din 10 țări europene afectate de defrișări și schimbările climatice. Click a tree! 

miercuri, 19 august 2009

Când vrei ceva custom-made





... de obicei te gândești la handmade. Însemnând nu doar că e făcut de mână, dar și că de multe ori are aerul scuzabil al unor finisaje mai puțin precise, mici erori și alte chestii care îți garantează unicitatea. Și așa ceva poți găsi pe Etsi cu tona (sau la noi, pe Breslo). Doar că... am dat peste ceva cu multe accesorii și obiecte custom-made, cărora în schimb le lipsește mult din aerul de improvizație. Din contră, multe dintre ele arată a fancy-designer-project. Măcar pentru clătit ochii, dacă nu și pentru comandat (ca o paranteză de restrângere de buget - pot fi păstrate hainele din sezonul trecut și updatate doar cu accesorii, nu?).

Iar ceea ce e cu adevărat nou și foarte tare: aici, pe Ponoko poți să ceri un produs, iar designerii înscriși vor aplica pentru a-l produce. Vei accepta modelul care îți place, la prețul dat (sau poate negociat). Ăsta da custom-made.